PROIECTUL LIFE+

Restaurarea ecologica a padurilor si a habitatelor acvatice din valea superioara a Dambovitei, Muntii Fagaras

Muntii Fagaras reprezinta una dintre cele mai spectaculoase peisaje alpine din Carpatii Romanesti: cele mai inalte varfuri ale tarii se afla aici, inconjurate fiind de unele dintre cele mai valoroase paduri ecologice nefragmentate din Europa. Valea superioară a Dambovitei reprezinta partea de sud-est a sitului Natura 2000 din Muntii Fagaras (ROSCI0122) si este, datorita dimensiunilor sale, izolarii si a unui oarecare statut original-, de o mare importanta pentru conservarea biodiversitatii. Cu toate acestea integritatea acestui ecosistem carpatic este amenintata, deoarece padurile anterior nationalizate au fost restituite persoanelor fizice de-a lungul ultimilor ani. Exploatarea forestiera necontrolata a distrus parti semnificative ale suprafetelor padurilor si a afectat si padurile virgine inca prezente in Valea Dambovitei. Acest proiect are drept scop protejarea a ceea ce a mai ramas din zonele salbatice si de a reda starea naturala a padurilor administrate defectuos. Incepand cu anul 1980 ecosistemele acvatice si riverane au avut de suferit datorita unei centrale hidroelectrice care a impus numeroase schimbari ale structurii raului Dambovita şi a afluentilor sai. Aceasta initiativa isi propune sa elaboreze si sa stabileasca la nivel ecologic conditii adecvate pentru speciile tintă, fara a compromite functa de protectie a structurilor de control.

Proiect co-finantat de programul LIFE+ si Uniunea Europeana. 

Obiectivele principale ale proiectului LIFE sunt:

  1. Salvarea padurilor virgine si cvasi-naturale din valea superioara a Dambovitei prin achizitonarea de paduri de catre fundatie si realizarea protectiei lor complete prin prevederile planului de management al sitului Natura 2000. Majoritatea padurilor virgine care urmeaza a fi salvate sunt paduri acidofile de molid (Picea), de la nivelul montan superior (9410), habitate cu jneapan(Pinus mugo) – in zonele sub-alpine si asociatii vegetale cu Rhododendron myrtifolium (4070*), Luzulo-Fagetum paduri de fag cu brad (Abies alba) si/sau molid Picea abies (9110).
  2. Pentru a accelera procesul de restabilire a ecosistemelor salbatice in paduri taiate si in paduri cultivate si pentru a spori biodiversitatea in zonele afectate (in cazul in care compozitia padurii a fost schimbata artificial) se va realiza introducerea de biogrupe cu specii valoroase autohtone de amestec, de ajutor, precum si din cele care apar diseminat in padurile naturale. Prin aceasta, habitatele speciilor de pasari precum ciocanitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), ciocanitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), muscarul mic (Ficedula parva), precum si ierunca (Bonasa bonasia), se vor imbunatati foarte mult.
  3. Restaurarea vegetatiei originale riverane, prioritara de-a lungul cursurilor de apa precum si reabilitarea sistemului acvatic din bazinul Dambovitei cu scopul de a permite migrarea pestilor in amonte, migrare ce a fost intrerupta timp de cel putin 2 decenii. Speciile care vor beneficia direct de această imbunatatire a habitatului sunt mreana vanata (Barbus meridionalis), zglavoaca (Cottus gobio) si  vidra europeană (Lutra lutra).
  4. Reducerea impactului negativ al eroziunii cauzate de actiunile oamenilor in zonele in care padurea a fost exploatata abuziv, eroziune ce reprezinta cauza principala a poluarii cursurilor de apa si a degradarii padurilor prin pierderea solului fertil de suprafata.
  5. Informarea publiculului larg despre situl Natura 2000 si sporirea interesului pentru conservarea habitatelor si speciilor in acest domeniu.

Pentru a atinge obiectivul nostru principal, acela de a salva ce a mai ramas din padurile naturale, paduri care sunt cruciale pentru integritatea sitului Natura 2000, Fundatia Conservation CARPATHIA va achizitiona aproximativ 200 ha de paduri, care nu au fost inca taiate si în care compozitia padurilor naturale si structura pe vârste este înca intacta. În acelasi timp, ne vom asigura ca aceste paduri vor obtine protectie completa prin includerea in planul de management a unei abordari ce reglementeaza clar neinterventia pentru intreg situl Natura 2000 Muntii Fagaras.

Un alt obiectiv este acela de a cumpara aproximativ 400 de hectare de paduri taiate si neregenerate precum si 1000 de hectare de paduri cultivate inclusiv regenerate prin plantatii artificiale si de a lua toate masurile necesare pentru a restabili ecosistemul natural. Zonele defrisate care nu s-au regenerat corespunzator in mod natural vor beneficia din partea noastra de o serie de actiuni de plantare de specii autohtone corespunzatoare tipului natural fundamental de padure care vor duce si la cresterea biodiversitatii specifice. Masurile ce se iau pentru a initia tendinta de reintoarcere la ecosistemul original, în padurile care au fost transformate în monoculturi de molid de-a lungul ultimelor decenii, includ schimbrea treptata ain privinta aspectului de monocultura si diversificarea compozitiei lor prin realizarea de mici deschideri si reintroducerea de specii indigene, precum si cresterea cantitatii de lemn mort aflata in aceste paduri.

Actiunile de îmbunatatire a starii de conservare a ecosistemului acvatic, cu galeriile ripariene adiacente, se vor concentra pe elaborarea si punerea în aplicare a unui plan de restaurare a raurilor, în stransa cooperare cu Ministerul Mediului si Padurilor si Administratia Nationala a Apelor “Apele Romane”. Aceasta are ca scop asigurarea unui debit liber, dinamic cat mai natural al fluxurilor de apa ori de cate ori va fi posibil, precum si asigurarea circulatiei libere a faunei acvatice in amonte. Înlocuirea de-a lungul cursurilor de apa a plantatiilor artificiale de molid cu specii autohtone de anini si reintroducerea aninilor acolo unde au fost distruse galeriile ripariene va fi o alta masura importanta pentru a stabili un ecosistem functional al raului.

Pentru a limita si controla fenomenele erozionale pe zonele cu ravene existente in special pe foete cai de colectare a lemnului, vom folosi forta de munca locala pentru a umple ravenele cu pietre, pietris, si materiale organice cum ar fi resturi de exploatare existente in zona. Se vor realiza de asemenea gardulete pentru a faclita reconstructia solurilor forestiere si a permite regenerarea vegetatiei autohtone.

Cresterea gradului de constientizare a publicului larg cu privire la situl Natura 2000 si la conceptul de restaurare si reintroducere in mediul salbatic a Vaii Dambovitei se va realiza prin panouri specifice de informare si prin distribuirea de brosuri gratuite despre zona, detaliate si bine concepute. In plus, in zona vor avea loc excursii cu ghid organizate pentru factorii de decizie si cu reprezentati ai autoritatilor nationale si regionale. De asemenea vor fi organizate ateliere de lucru cu reprezentantii segmentului de turism outdoor care vor ajuta la obtinerea unui suport suplimentar in activitatile noastre de conservare.

A.1 INVENTARUL PADURILOR VIRGINE

Salvarea padurilor virgine ramase în valea superioara a Dambovitei si valea superioara a Rausorului este unul dintre obiectivele principale ale proiectului Life. Identificarea si evaluarea lor completa, pe baza informatiilor obtinute din cartografiere si teledetectie, ne va permite sa vizam cat mai eficient achizitiile de teren prin abordarea sistematica a proprietarilor de teren actuali si viitori care detin paduri naturale. Speram ca putem cumpara aceste paduri înainte de inceperea activitatilor de exploatare forestiera.

A.2 EVALUAREA ORIGINALA A COMPOZITIEI COPACILOR SI INVENTARUL DE REGENERARE A PADURILOR IN ZONELE DEFRISATE

Aceasta activitate Isi propune sa Inteleaga compozitia si distributia spatiala a padurilor Inainte de orice taiere, si in functie de aceasta, masurile de restaurare sa poata fi orientate catre starea initiala. Dupa aproape un deceniu de exploatare forestiera intensiva, fondul forestier de pe valea Dambovitei superioara pe partea de est a sitului Natura 2000, Muntii Fagaras (ROSCI0122) a fost afectat pe mai mult de 1.000 de hectare de taieri haotice care in mare parte nu sunt regenerate satisfacator. Unul dintre obiectivele acestei actiuni pregatitoare este de a identifica si a cartografia zonele defrisate care sunt lipsite de regenerare si care vor fi vizate în activitatile de restaurare ulterioare.

A.3 CREAREA UNEI PEPINIERE

Scopul acestei actiuni este acela de a crea o pepiniera pentru speciile forestiere specifice, care au fost reduse drastic ca numar si distributie, din cauza practicilor de administrare a padurilor de-a lungul ultimilor 100 de ani. Fara reintroducerea acestor specii de arbori, de ajutor sau diseminate cum ar fi, ulmul, paltinul, scorusul, sau tisa, aceste paduri nu ar ajunge la compozitia naturala initiala pentru o lunga perioada de timp. Deoarece scopul nostru este de a ajuta la refacerea mai rapida a habitatelor naturale si a zonelor salbatice, pepinierele vor ajuta la producerea si reintrodicerea acestor specii, Intr-o mare parte a Vaii Superioare a Dambovitei.

A.4 INVENTARUL ZONELOR AFECTATE DE EROZIUNEA SOLULUI

Despadurirea fara respectarea prevederilor legale precum si relele practici de exploatari forestiere au cauzat si in continuare provoaca declansarea de fenomene erozionale larg raspandite in toata zona de proiect. In mod special, colectarea masei lemnoase si caile de colectare a lemnului cu tractoare au lasat rani adanci in solul de suprafata. Inventarierea zonelor afectate ne va permite sa directionam activitatile noastre de restaurare in acele puncte în care o actiune rapida este necesara pentru a reduce impactul negativ asupra solului, versantilor si cursurilor de apa din aval. O planificare tehnica detaliata a controlului eroziunii ne va permite sa actionam in timp util la stoparea eroziunii si la costuri cat mai reduse.

A.5 EVALUAREA HABITATULUI RIVERAN SI PLANIFICAREA RESTAURARII, CU UN ACCENT SPECIAL ASUPRA PADURILOR ALUVIALE (91E0*).

Obiectivul acestei actiuni pregatitoare este de a evalua habitatele de-a lungul tuturor cursurilor de apa din zona de proiect pentru a identifica si cartografia coridoarele de anin existente, Alnus glutinosa, Fraxinus excelsior, si Alnus incana (91E0*). Pe langa identificarea padurilor aluviale intacte, care vor reprezenta ecosistemul de referinta, inventarul va evidentia sectiuni de-a lungul râurilor si a cursurilor de apa care au nevoie de anumite masuri de restaurare pentru a restabili integritatea ecologica a acestui habitat prioritar, precum si pentru a spori biodiversitatea in zona de tranzitie dintre mediul terestru si mediul acvatic. Este deosebit de important sa se inteleaga influentele istorice si antropice de moment asupra cursurilor de apa pentru a stabili zonele cele mai fezabile pentru restaurare.

A.6 INVENTARUL STARII IN CARE SE AFLA ECOSISTEMUL ACVATIC SI PREGATIREA PLANULUI DE RESTAURARE.

Pe cursurile de apa din Intreaga zona de proiect au fost construite baraje mici, praguri, diguri, pinteni de beton si alte structuri de formare pentru a regla dinamica naturala a fluxurilor de apa. Acest studiu va identifica acele segmente de pe fluxurile de apa unde masuri active sunt necesare si pot fi luate pentru a îmbunatati starea de conservare a faunei native, desigur fara a afecta reglementarile de securitate aferente lacului de acumulare Pecineagu. Intr-o prima etapa, vom evalua starea ecologica a vaii superioare a Dambovitei prin analiza macro-nevertebratelor bentonice si a structurii speciilor de peste, componente cheie ale acestui tip de ecologie a raului. Bazat pe acest studiu vom elabora un plan de actiune si restaurare, care va fi prezentat la Ministerul Mediului si Padurilor si la Administratia Nationala a Apelor (Apele Romane), pentru aprobare.

A.7 EXTINDEREA EVALUARILOR DE PADURI VIRGINE SI ALUVIALE DIN VALEA DAMBOVITEI SUPERIOARE CATRE ANSAMBLUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0122 MUNTII FAGARAS

Majoritatea problemelor identificate pe care dorim sa le abordam in acest proiect LIFE+, se manifesta deja similar, si in alte parti ale sitului Natura 2000, si dorim sa pregatim terenul pentru activitatile de conservare si restaurare pe intreaga suprafata a sitului. Administratia sitului Natura 2000 Muntii Fagaras, si-a declarat interesul de a extrapola rezultatele acestui proiect pentru intreg ansamblul sitului. Intr-o prima etapa, studiul sitului se va concentra pe realizarea unei harti a padurilor virgine ramase, in asa fel incat sa puna in aplicare masuri adecvate de protectie, precum si pentru a supraveghea toate cursurile de apa si paraie in care masurile de restaurare sunt necesare pentru a restabili padurile aluviale originale. In plus, ii vom ajuta pe administratori cu impartasirea experientei noastre dobandite pe parcursul acestui proiect.

B.1 ACHIZITIONAREA PADURILOR NATURALE

Protejarea petecelor de paduri naturale ramase în partea superioara a vaii Dambovitei din sitului Natura 2000 Muntii Fagaras este unul din obiectivele principale ale proiectului nostru. In ultimele decenii, majoritatea padurilor din Valea Dambovitei au fost taiate si, adesea, a fost inlocuite cu monoculturile de molid. Cele aflate la limita superioara a padurii late de circa 200 de metri au fost de obicei lasate neatinse ca si benzi de protectie imptriva avalanselor. Din acest motiv mai exista inca o banda de padure virgina de-alungul intregului bazin forestier, aflata la limitra altitudinala a padurii. Acum, cu procesul de restituire a proprietatilor, toate aceste paduri, inclusiv petecele si benzile de paduri virgine sunt date proprietarilor privati care doresc sa le exploateze. Intentia noastra este sa achizitionam aproximativ 200 de hectare de paduri, care nu au fost taiate si unde compozitia padurii naturale si structura pe vârste este înca intacta, pentru a le asigura o protectie completa.

B.2 ACHIZITIONAREA ZONELOR DEFRISATE

De la inceputul procesului de restituire a padurilor din România, peste 1.500 hectare de padure au fost taiate în bazinul Vaii Superioare a Dambovitei. Desi legislatia silvica obliga proprietarii sa replanteze padurile taiate, foarte rar se intampla acest lucru. Mai grav este insa faptul ca reglementarile promoveaza replantarea cu specii de arbori dominanti, concentrandu-se mai mult pe interesele comerciale. Acest lucru a condus deja disparitia speciilor de arbori si tufe cu valoare ecologica deosebita în multe dintre padurile gestionate. Prin achizitionarea zonelor defrisate suntem în pozitia de a ajuta la inchiderea golurilor ramase si de a accelera refacerea habitatului, prin replantare partiala cu specii autohtone originale de arbori si arbusti.

B.3 ACHIZITIONAREA PADURILOR ADMINISTRATE

In ultimii 100 de ani majoritatea padurilor din Valea Dambovitei au facut obiectul unui management forestier ce a dus la reducerea speciilor de arbori valorosi din punct de vedere ecologic in favoarea arborilor profitabili comercial. Obiectivul principal al initiativei noastre este de a favoriza recrearea unei zone naturale salbatice in intreaga vale superioara a Dambovitei si de a reface habitatul natural prin aplicarea in special a unui management bazat pe non interventie. In acest scop, ne-am propus achizitionarea a circa 1.000 ha de padure cultivata si care vor face obiectul unor masuri de gestionare specifice, pentru a incuraja si/sau accelera regenerarea naturala, in scopul de a diversifica compozitia speciilor.

C.1 RESTAURAREA SOLULUI FORESTIER PE ZONELE DE EXPLOATARE ERODATE

Aceasta activitate are drept scop stoparea manifestarii in continuare a fenomenelor erozionale in zonele defrisate ilegal si in cateva zone de padure cultivata si va permite regenerarea vegetatiei pe aceste soluri expuse. Bazandu-ne pe inventarierea zonelor afectate de eroziune (A.4), vom organiza masuri de control al eroziunii pentru refacerea solurilor din zonele degradate. Ravenele existente vor fi umplute cu crengi, pietris si sol pana cand nivelul initial al solului padurii va fi atins din nou. Meterezele ce se gasesc de fiecare parte a cailor de colectare trebuie sa fie nivelate din nou pentru a permite refacerea pantei naturale. Odata ce panta initiala a fost reabilitata, transee mici si scurte vor ajuta la scurgerea/drenarea precipitatiilor, pentru a evita refacerea ravenelor.

C.2 PLANTAREA CU SPECII DE ARBORI ORIGINARI PE SECTIUNI LIBERE

Aceasta actiune are ca scop replantarea de puieti forestieri crescuti in pepiniere cantonale din apropierea zonelor defrisate, pentru a permite regenerarea ecosistemului forestier initial. Noi estimam ca avem de replantat Frasin comun (Fraxinus excelsior), Ulm de munte (Ulmus glabra), Paltin de munte (Acer pseudoplatanus), Scorus de munte (Sorbus aucuparia) sau Tisa (Taxus baccata) pe cel putin 200 hectare de zone defrisate. Plantarea puieilor produsi in pepiniere va incepe de indata ce au atins cel putin 30 cm inaltime. La anumite specii, precum frasinul comun, paltinul de munte, scorusul de munte, acestia vor fi tinuti doi ani in pepiniere. Putem planta de asemenea cel putin 20.000 de puieti de brad si fag obtinuti din regenerari naturale din padurile invecinate inca din primul an, pentru a da acestor specii de umbra un pas inainte.

C.3 INTINERIREA PADURILOR ADMINISTRATE/RESTAURAREA ECOSISTEMULUI

Mii de hectare de paduri mixte din valea Dambovitei au fost transformate de-a lungul ultimelor decenii de catre administrarare a padurilor in culturi dominate de molid, fara sau cu foarte putine foioase. Aceasta activitate va spori biodiversitatea si va initia o tendinta de intoarcere catre ecosistemul originar – paduri de fag tip Luzulo-Fagetum cu Abies alba si/sau Picea abes, paduri de Acidophilous Picea in zona montana si paduri aluviale cu Alnus glutinosa in zonele riverane – deschizand cu atentie mici ochiuri ale acestor monoculturi si reintroducand speciile de arbori componente ale tipului natural fundamental de padure, care au fost eliminate prin managementul forestier. Vom face asta prin crearea a maxim cinci ochiuri/hectar cu un diametru de cca 15 metri in padurile de molid prin taierea arborilor de pe suprafata acestora, decojirea si lasarea lor pe loc. Astfel monocultura de molid va fi intrerupta la fiecare 40-50 de metri unde vom planta puieti din speciile care lipsesc.

C.4 RESTAURAREA GALERIILOR RIVERANE

Padurile aluviale au fost inlocuite in mod artificial cu plantatii de molid, mai interesant din punct de vedere economic. Atat modificarea fluxurilor de apa cat si defrisarile in zona aluviala au lasat bazinul Dambovita cu o distributie a vegetatiei riverane intacte destul de intrerupta si dispersata. Masurile ce vor fi luate vor include eliminarea plantatiilor artificiale (în principal, plantatiile de molid), cu respectarea reglementarileor silvice in vigoare ale domeniului si vor cuprinde, de asemenea, replantarea speciilor originale, cum ar fi anin si frasin comun – scopul fiind largirea si conectarea petecelor de paduri aluviale. Galeriile ripariene intacte vor servi ca model de referinta precum si sursa de seminte si puieti.

C.5 REABILITAREA AFLUENTILOR

In functie de rezultatele actiuni descrise la capitolul A.6 (Studiul ecosistemului acvatic), vom realiza reconstructia ecologica a peste 10 de km de ecosisteme acvatice pentru speciile de fauna acvatia de interes comunitar în bazinul Dambovitei. Odata cu asigurarea continuitatii liberei circulatii pe cursurile de apa, care in prezent sunt intrerupte de baraje, acestea vor deveni din nou accesibile tuturor speciilor de pesti iar lungimea efectiva neintrerupa a ecosistemului acvatic din Valea Superioara a Dambovitei in amonte de lacul de acumulare Pecineagu va fi de 17,7 km.

D.1 MONITORIZAREA RESTAURARI SOLULUI FORESTIER ERODAT PE ZONELE CU URME DE EXPLOATARE

Dupa o perioada de trei ani de la aplicarea masurile pentru controlul eroziunii, rangerii Fundatiei Conservation Carpathia vor verifica de doua ori pe an (o data dupa topirea zapezi si o data in august) aceste suprafete reabilitate si vor monitoriza reaparitia ravenelor si dezvoltarea naturala a vegetatiei. Vom verifica adâncimea eroziunilor reaparute din cauza urmelor vechi de tractor, procentul de vegetatie care s-a regenerat de la nivelul solului si, de asemenea, si reaparitia noilor specii de plante. În cazul în care aceste ravene vor reaparea vom repeta activitatea de control al eroziunii.

D. 2 MONITORIZAREA REGENERARII SI INTINERIRII PADURILOR

In scopul de a evalua restaurarea compozitiei si structurii regenerarilor in comparatie cu compozitia si structura unei paduri naturale, vom monitoriza succesul regenerarilor artificiale la fiecare specie, cresterea numarului de specii în diverse locatii, precum si supravietuirea puietilor plantati in zonele defrisate pe care le-am selectat pentru actiunea C.2, actiune ce se va desfasura timp de cinci ani consecutivi. Pentru a face acest lucru, vom stabili suprafete de proba permanente. In plus, ne vom întoarce în fiecare an in ochiurile deschise în monoculturile de molid artificiale (C.3) cu scopul de a verifica reusita plantatiilor cu specii foioase efectuate acolo.

D.3 MONITORIZAREA EFORTURILOR DE RESTAURARE FORESTIERE SI DE HABITATE - SPECII INDICATOARE

Imbunatatirea calitatii habitatului In padurile vizate poate fi cel mai bine ilustrat prin gradul de revenire a speciilor constituente ale tipului natural fundamental al padurii, de varsta padurii, si/sau de prezenta lemnului mort si In descompunere. Ciocanitorile sunt de o importanta deosebita, deoarece în ceea ce priveste cerintele lor ecologice sunt considerate ca fiind cele mai exigente în rândul breslei speciilor de pasari rezidente. Ciocanitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus) este considerata un indicator al padurilor de molid naturale, în timp ce (Dendrocopos leucotos) ciocanitoarea cu spatele alb, necesita padurile de fag sau mixt, cu un grad ridicat de naturalete, diversitate structurala, precum si prezenta lemnului mort. Prin urmare, distributia si densitatea acestor specii vor fi monitorizate pentru a evalua modificarile de habitat. Un al treilea indicator pentru padurile naturale de foioase si mixte de amestecuri este dat de prezenta muscarului mic (Ficedula parva), indicator care permite o evaluare la scara mica a masurilor ce tin de Imbunatatirea habitatelor.

D.4 MONITORIZAREA SISTEMULUI ACVATIC

Consecintele remodelarii antropice ale cursului si structurii cursurilor de apa vor fi monitorizate si analizate (cresterea abundentei de peste, dinamica paraurilor de munte, prezenta baltilot cu apa statatoare, etc.), pentru a evalua beneficiile conservarii biodiversitatii atinse pe aceste cursuri de apa. Intregul proces va fi monitorizat pe de o parte, prin studii de vegetatie repetate care însotesc restaurarea galeriilor riverane si pe de alta parte, prin intermediul speciilor indicatoare, cum ar fi zglavoaca (Cottus gobio), mreana (Barbus meridionalis), chiscarul (Eudontomyzon mariae), si ierunca (Bonasa bonasia). Vidra Europeana (Lutra lutra), ca si indicator pentru calitatea de ansamblu a sistemului acvatic si riveran, va fi monitorizata anual dupa numarul de lasaturi colectate, resturi alimentare si urme in zapada la sfarsitul iernii/începutul primaverii.

D.5 EVALUAREA IMPACTULUI SOCIO-ECONOMIC

Pentru a evalua impactul economic al activitatilor noastre asupra comunitatii locale, vom evalua in primul rand valoarea economica curenta a zonei (numarul de turisti, zilele pe care acestia le petrec în zona si bani pe care îi cheltuiesc in zona). Mai mult decat atat, vom evalua prin intermediul licentelor de exploatare forestiera valoarea lemnului care se recolteaza si valorifica legal în zona, si vom analiza impactul economic si numarul de locuri de munca ce prevede aceasta activitate. Acest lucru va arata valoarea economica a gestionarii actuale a terenurilor. Vom evalua apoi sumele cheltuite pe plan local pentru masurile de restaurare prin intermediul proiectului CARPATHIA, dezvoltarea veniturilor din turism, precum si numarul si calitatea locurilor de munca generate.

E.1 TIPARIREA GHIDULUI DE SALBATICIE CU HARTA

Conceptul privind restaurarea habitatelor naturale si restabilirea unei zone salbatice pe valea superioara a Dambovitei vor fi explicate într-o mica brosura care va fi distribuita vizitatorilor, localnicilor si scolilor. Brosura va contine informatii generale cu privire la caracteristicile padurilor naturale si va descrie în detaliu habitatele si speciile cheie din zona, precum si motivele si rezultatele preconizate ale activitatilor de restaurare incepute de noi. In plus, aceasta va contine o harta topografica, inclusiv trasee turistice marcate care sunt deja existente în zona si facilitatile turistice limitrofe sitului Natura 2000. Brosura va fi tiparita atat pentru adulti, cat si pentru copii.

E.2 ATELIERE DE LUCRU, VIZITE GHIDATE SI CONFERINTE

De-a lungul proiectului, oameni din diferite grupuri-tinta vor fi invitati la ateliere tematice (de exemplu, turism in aer liber) sau vizite in zona proiectului, în scopul de a discuta probleme specifice sitului de conservare si posibilele solutii. Vom prezenta, de asemenea, proiectul si in afara Romaniei, pentru a creste gradul de constientizare a acestei initiative de conservare.

E.3 PANOURI DE INFORMARE

Prin instalarea panourilor de informare în locatii strategice ne propunem sa-i facem pe vizitatori, precum si populatia locala – constienti de existenta, valorile biodiversitatii, precum si de unicitatea zonei desemnate. Ii vom informa, de asemenea, despre obiectivele si rezultatele asteptate ale masurilor desfasurate în cadrul proiectului LIFE.

E.4 SITE-UL (PAGINA DE INTERNET)

Informarea publicului interesat va putea fi vizualizata la o sectiune LIFE a domeniului CARPATHIA (in constructie), care include obiective, masuri, progrese si rezultatele proiectului LIFE atat in limba engleza cat si in limba romana. Informatiile vor fi permanent actualizate in functie de progresul proiectului.

E.5 RAPORTUL LAYMAN

Pâna la sfarsitul proiectului vom realiza si raportul de popularizare (Layman) pentru publicul larg, incluzand aici toate informatiile legate de obiectivele, actiunile si rezultatele proiectului LIFE. Acest raport de 5-10 pagini va fi realizat atat in limba engleza, cat si in limba romana si va fi disponibil pe suport de hârtie si în format electronic.

F.1 MANAGMENTUL PROIECTULUI SI COORDONAREA GENERALA A PROIECTULUI

Managementul general al proiectului este gestionat in totalitate de Fundatia CONSERVATION CARPATHIA. Aceasta include planificarea, selectia personalului, selectarea de echipamente si materiale, selectarea de servicii externe, executarea de actiuni pregatitoare, punerea in aplicare a actiunilor de conservare, de administrare financiara, si de raportare. Deoarece aceasta propunere de proiect LIFE+ vizeaza una dintre activitatile cheie ale Fundatiei, personalul de baza va fi responsabil pentru gestionarea si punerea in aplicare a acestuia.

F.2 RELATIA CU ALTE PROIECTE

Ne propunem sa extindem cunostintele acumulate la FCC si catre alte proiecte LIFE Nature, care au au fost demarate si care sunt momentan in lucru, avand ca obiectiv domenii similare. Schimbul de experienta cu alti specialisti pe proiecte similare poate contribui la optimizarea rezultatelor proiectului si astfel greselile pot fi evitate. Acest lucru va contribui la consolidarea echipei de proiect si va include, de asemenea, si iesiri pe teren pentru colegii din subordine, pentru a experimenta munca de restaurare, precum si activitati de monitorizare in alte zone de conservare.

F.3 AUDITUL PROIECTULUI

Bilantul si administrarea financiara va fi verificata de un auditor autorizat. Fundatia CONSERVATION CARPATHIA are audituri financiare de la înfiintarea ei si este familiarizata cu procedura de audit. Auditorul va fi in continuare contractat pentru a verifica conformitatea cu reglementarile standard LIFE+ si cu alte prevederi comune.

F.4 PLANUL DE VIITOR LIFE

Un plan de conservare pentru perioada de dupa incheierea proiectului LIFE este necesar pentru a asigura continuitatea acestor actiuni care trebuie sa se desfasoare si dupa incheierea acestui proiect pentru a realiza gestionarea pe termen lung a habitatelor si speciilor vizate. Vom pregati un document separat, unde activitatile de conservare, restaurare si de monitorizare (care vor trebui efectuate si extinse pe o suprafata mai mare) vor fi descrise alaturi de un plan de actiune cu estimarea necesarului de personal si a timpului de lucru necesar. Acest plan de conservare va fi elaborat atat in limba engleza cat si limba romana si vor fi predate impreuna cu raportul final.

Proiectul isi propune sa realizeze urmatoarele rezultate:

  • Protectia completa a 200 de hectare de padure naturala si cvasi naturala in valea Dambovitei superioare si valea Lerestiului.
  • Stoparea eroziunii de-a lungul a cel putin 10 km de ravene generate de urme de exploatare lasate de tractoare, prin inceperea replantarii vegetatiei.
  • Regenerarea intensa cu specii autohtone pe o suprafaţa de pana la 200 de hectare de fond forestier afectat de taieri necontroloate, respectiv defrisat.
  • Conversia a cel putin 400 de hectare de monocultura de molid in paduri cu aspect mai natural cu biogrupe de specii foioase valoroase si lemn mort suficient.
  • Regenerarea a cel putin 100 de hectare de paduri aluviale cu anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa) şi frasin european (Fraxinus excelsior, 91E0*), in intreaga vale a Dambovitei.
  • Posibilitatea de circulatie libera in amonte a speciilor de fauna acvatica pe o distanta de cel puţin 17 km de cursuri de apa in amonte de lacul Pecineagu.
  • Stabilirea unui program de monitorizare care evalueaza eficienta actiunilor de restaurare intreprinse.
  • Cresterea gradului de informare si sprijinul populatiei locale, a vizitatorilor, precum si a factorilor de decizie.

Programul LIFE este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru mediu. Obiectivul sau general vizeaza implementarea, actualizarea si dezvoltarea politicii si a legislatiei de mediu ale UE prin co-finantarea proiectelor care adauga valoare spatiului european. Din 1992, LIFE a co-finantat 4.171 proiecte pe teritoriul UE, cu o contributie de aproximativ 3,4 miliarde de euro pentru protectia mediului.

Structura finantarii proiectului LIFE11/NAT/RO/823:

• Comisia Europeana: 2,917,624 € (50 %)
• FCC si parteneri proiectului: 2,917,624 € (50 %)

1.Virgin forest inventory
2.Fish Monitoring
3.Baseline survey indicator species
4. Riparian habitat assessment final report
5. Inventory of aquatic eco-system final report
6. Map for wilderness guide
7. Wilderness guide adult version
8. Children's Wilderness Map
9. Children's Wilderness Guide

Inapoi la Pagina Principala

Vezi cum am dezvoltat Proiectul LIFE+
Phone:
Fax: