Ca urmare a publicării articolului „Localitățile din Făgăraș, vizate de blocarea exploatării lemnului. Ministerul Mediului pregătește Ordonanța „Înghețați în case!”, publicat de Jurnalul Național pe 11 noiembrie 2025, autor Diana Scarlat, Fundația Conservation Carpathia respinge ferm afirmațiile și asocierile nefondate prin care se induce ideea că organizația noastră ar fi implicată în „deposedarea comunităților locale de pădure și interzicerea accesului la lemnul pentru foc”.
Aceste afirmații sunt false, lipsite de temei și neverificate, iar prin modul în care sunt prezentate, creează o imagine denaturată a activității fundației și a scopurilor sale.
De asemenea, articolul conține insinuări defăimătoare potrivit cărora, membrii organizației „au devenit milionari în euro” prin proiectele derulate – o acuzație gravă și complet neadevărată, fără niciun suport factual.
Fundația Conservation Carpathia este o organizație non-profit, iar toate fondurile obținute sunt destinate exclusiv proiectelor de conservare, educație și dezvoltare comunitară din România. Proiectele fiind auditate, iar rezultatele proiectelor sunt publicate în rapoartele anuale, pe site-ul fundației.
Apreciem libertatea de exprimare și încurajăm opiniile diverse, însă atribuirea de fapte neadevărate și prezentarea tendențioasă a activității noastre depășesc limitele libertății de opinie și afectează dreptul legitim al fundației la imagine și reputație. În consecință, ne rezervăm dreptul de a recurge la toate căile legale pentru protejarea acestora.
Pentru locuitorii zonei Munților Făgăraș și pentru opinia publică, precizăm următoarele:
- Viziunea Fundației Conservation Carpathia este crearea unui Parc Național în Munții Făgăraș, printr-un proces bazat pe dialog, consultare publică și colaborare cu comunitățile locale, cu respectarea drepturilor de proprietate și cu compensarea pierderilor economice pentru proprietarii de terenuri.
- Un parc național nu privează locuitorii de dreptul la lemn pentru foc. Insinuarea contrară are rolul de a genera neîncredere și teamă, în timp ce realitatea arată că fundația sprijină accesul legal și echitabil la resurse. În zonele în care activăm, inclusiv în jurul Parcului Național Piatra Craiului, fundația oferă lemn de foc provenit dintr-un management forestier sustenabil, în parteneriat cu comunitățile.
- Susținem dialogul deschis cu autoritățile și comunitățile locale și oferim sprijin concret sub formă de programe de locuri de muncă, gestionarea conflictelor cu animalele sălbatice, programe educaționale, suport pentru micii producători, inițiative de turism responsabil – rezultate vizibile deja.
- Scopul nostru nu este interdicția, ci echilibrul: vrem ca oamenii să trăiască mai bine acasă, având și resurse, și natură, și un viitor pentru copiii lor.
- În articol se reia o poveste inventată conform căreia Fundația Conservation Carpathia ar fi avut legături cu fosta ministră a mediului, Cristiana Pașca Palmer, și cu membrii guvernului Cioloș. Relația fundației cu doamna Cristiana Pașca Palmer nu a depășit cadrul profesional și instituțional. Aceasta a vizitat de două ori zona noastră de proiect, iar discuțiile au fost în contextul consultărilor obișnuite între autorități și organizațiile de mediu. Așa cum s-a întâmplat și în cazul altor ONG-uri active în domeniu, reprezentanți ai ministerului, inclusiv doamna Pașca Palmer, au contactat fundația pentru informare și consultare privind activitățile noastre. Cristiana Pașca Palmer nu a fost vreodată în consiliul de administrație a fundației.
Este adevărat că în executivul acestui guvern au fost numiți secretari de stat Erika Stanciu și Viorel Lascu, foști membri în consiliul de administrație a fundației, însă în momentul în care s-a produs numirea, aceștia au demisionat din această funcție și nu au mai deținut vreodată posturi în cadrul Fundației Conservation Carpathia.
- Fundația Conservation Carpathia continuă să achiziționeze păduri de la proprietarii privați care vin spre noi pentru a-și vinde pădurile, asigurându-se astfel că acestea rămân în picioare. Nu am pus niciodată presiuni asupra oamenilor sau composesoratelor. Din punct de vedere legal, composesoratele nu-și pot vinde pădurile, deci răspândirea acestor zvonuri este manipulativă.
- Fundația nu deține terenuri în comuna Șinca Nouă. Neînțelegerile menționate provin dintr-o situație mai veche între fostul primar, Dumitru Flucuș, și directorii executivi ai fundației, care locuiesc în comună. Cu mai mulți ani în urmă, dorind să contribuie la dezvoltarea comunei, au atras aici o investitoare din străinătate interesată să deschidă o afacere cu brânzeturi bio, însă proiectul nu s-a mai realizat din cauza unor diferențe apărute ulterior privind prețul terenului.
- Suntem acuzați că suntem milionari! Unde, cum? Toate fondurile pe care le atragem se duc în conservare și în proiectele pe care le dezvoltă fundația aici, în România. Bani cheltuiți în România. Averea noastră se măsoară în ceea ce lăsăm aici, pentru că, deși numele Fundația Conservation Carpathia nu sună românește, suntem o organizație înregistrată în România, care are 98% angajați români, și, așa cum spune statutul, pădurile din proprietate vor reveni în domeniul public, în regim de protecție permanentă, sub forma unui Parc Național (vedeți Tompkins Conservation https://www.rewildingchile.org/en/ care fac deja asta).
- Studiul privind „Identificarea zonelor potențiale de non-intervenție/protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030” este un proiect inițiat și derulat exclusiv de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, la nivel național. Fundația Conservation Carpathia nu are nicio implicare, nici rol consultativ, nici rol decizional în derularea acestuia.
Fundația Conservation Carpathia își reafirmă angajamentul pentru o comunicare deschisă, transparentă și bazată pe date verificabile și solicită publicației Jurnalul Național să respecte principiile deontologiei jurnalistice, oferind publicului informații corecte și echilibrate.
