LIFE+

SCOPUL PROIECTULUI

PROIECT LIFE11/NAT/RO/823 „RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ A HABITATELOR FORESTIERE ȘI ACVATICE DIN VALEA SUPERIOARĂ A DÂMBOVIȚEI, MUNȚII FĂGĂRAȘ”

Munții Făgăraș reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase peisaje alpine din Carpații României. Aici se găsește cel mai înalt vârf din țară înconjurat de cele mai valoroase păduri nefragmentate din Europa. Valea superioară a Dâmboviței este situată în partea sud-estică a sitului Natura 2000 Munții Făgăraș (ROSCI0122) și reprezintă, datorită mărimii, distanței și stării sale relativ originale, un sit de importanță vitală pentru conservarea biodiversității. Cu toate acestea, integritatea ecosistemului carpatic este amenințată de retrocedările pădurilor naționalizate care au avut loc în ultimii ani. Tăierile necontrolate au distrus suprafețe imense de pădure și și-au lăsat amprenta inclusiv în pădurile virgine prezente încă în Valea Dâmboviței. Proiectul LIFE11/NAT/RO/823 vizează protejarea pădurilor rămase și conversia la starea naturală a pădurilor administrate forestier. Ecosistemele acvatice și ripariene au și ele afectate, încă din anii 1980, de construcția hidrocentralei cu numeroase structuri de control și reglare a debitului apelor de-a lungul râului Dâmbovița și a afluenților săi. Pentru această situație, proiectul își propune să dezvolte și să stabilească condiții ecologice adecvate pentru speciile țintă fără a compromite funcția de protecție a structurilor de control.

SHARE TWEET EMAIL THIS ARTICLE

CELE 5 OBIECTIVE PRINCIPALE

1

Accelerarea procesului de re-naturalizare și creșterea biodiversității pe suprafețele defrișate și în pădurile administrate forestier (acolo unde compoziția naturală a arborilor a fost puternic afectată) prin cumpărarea acestora și apoi tăierea și înlocuirea arborilor existenți cu speciile originale de arbori.  Astfel,  habitatele speciilor specifice acestor zone: ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), muscarul mic (Ficedula parva) și ierunca (Bonasa bonasia) se vor îmbunătăți semnificativ.

2

Păstratrea pădurilor virgine și cvasi-virgine existente în valea superioară a Dâmboviței prin cumpărarea acestora și includerea lor, cu statut complet de protecție, în Planul de management al sitului Natura 2000. Sunt luate în considerare habitatele (9410) – Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin, habitatele (4070*) – Tufărișuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum în zonele subalpine și habitatele 9110 – Păduri de fag Luzulo-Fagetum cu brad argintiu (Abies alba) și/sau molid (Picea abies).

3

Refacerea vegetației ripariene originale de-a lungul cursurilor de apă și reabilitarea ecosistemului acvatic al bazinului Dâmbovița pentru a permite migrația peștilor în amonte întreruptă de câteva decenii. Speciile care beneficiază în mod direct de această îmbunătățire a habitatelor sunt Southern barbel (Barbul meridionalis), zglăvoacă (Cottus gobio) și vidra europeană (Lutra lutra).

4

Reducerea impactului negativ al eroziunii provocate de om care cauzează poluarea apelor și degradarea productivității forestiere prin pierderea solului vegetal.

5

Informarea publicului larg cu privire la situl Natura 2000 și creșterea gradului de apreciere pentru conservarea habitatelor și a speciilor.

ACȚIUNI ȘI MIJLOACE

În vederea realizării obiectivului principal de păstrare a pădurilor naturale existente esențiale pentru integritatea sitului Natura 2000, Fundația Conservation Carpathia va achiziționa aproximativ 200 ha de păduri care nu au mai fost tăiate și în care se păstrează compoziția naturală a copacilor și structura de vârstă a acestora. De asemenea, vom asigura statutul de non-intervenție al acestor păduri prin menționarea acestei abordări în planul de management al sitului Natura 2000 Munții Făgăraș.

Un alt obiectiv se referă la achiziționarea a aproximativ 400 ha zone defrișate și a 1000 ha de păduri gestionate forestier pentru care vom lua toate măsurătorile necesare pentru reconstruirea ecosistemului natural. În cazul suprafețelor defrișate, cu un nivel redus de regenerare vom replanta specii de arbori autohtoni, specifici locului, pentru a crește biodiversitatea zonei. Măsurile de conversie a monoculturilor de molid presupun formarea unor deschideri în care se vor replanta puieții speciilor native, precum și creșterea cantității de lemn mort.

Acțiunile care vizează îmbunătățirea stării ecosistemului acvatic și a pădurilor ripariene vor urmări elaborarea și implementarea unui plan de reabilitare a râurilor, în strânsă colaborare cu Ministerul Mediului și Pădurilor și Administrația pentru Managementul Apelor „Apele Române”, care are ca scop obținerea curgerii libere a apelor, dinamica fluxurilor montane ori de câte ori este posibil și migrația peștilor din amonte. Înlocuirea plantațiilor de molid cu specii de arin de-a lungul cursurilor de apă va fi o altă măsură cu rol important în stabilirea unui ecosistem acvatic funcțional.

Pentru a controla eroziunea pe solului generată de sanțurile lăsate de tractoarele forestiere, vom folosi forța de muncă locală. Vom umple șanțurile cu pietre, pietriș și materiale organice, vom aduce la același nivel și vom reconstrui solurile forestiere astfel încât vom permite vegetației originale să se refacă.

Vom creștere gradul de conștientizare asupra sitului Natura 2000 și asupra conceptului de reconstrucție și refacere a văii superioare Dâmbovița prin utilizarea de panourilor și materiale informative. Mai mult, prin vizite organizate cu decidenții politici și reprezentanți ai autorităților, precum și prin ateliere de lucru cu reprezentanți ai segmentului turistic vom obține un sprijin suplimentar pentru activitățile noastre de conservare.

ACȚIUNI ÎN DETALIU

A.1

INVENTARIEREA PĂDURILOR VIRGINE

Unul din obiectivele principale ale poriectului este păstrarea pădurilor virgine existente în Valea superioară a Dâmboviței și Valea superioară Lerești. Prin identificarea pădurilor virgine și prin evaluarea completă pe baza informațiilor obținute prin cartografiere și teledetecție, vom putea achiziționa terenurile într-un mod eficient, abordând proprietarii de teren chiar înainte de tăierea arborilor.

A.2

EVALUAREA COMPOZIȚIEI ORIGINALE A PĂDURILOR ȘI INVENTARIEREA REGENERĂRILOR FORESTIERE ÎN ZONELE DEFRIȘATE

Această activitate pregătitoare își propune să înțeleagă care a fost compoziția pădurilor înainte de orice tăiere, astfel încât măsurile de reconstrucție să fie cel mai bine orientate către starea inițială. După aproape un deceniu de exploatare intensivă, întâlnim peste 1000 ha de zone defrișate în centrul Văii Dâmbovița în zona estică a sitului Natura 2000 Munții Făgăraș (ROSCI0122). Multe dintre aceste suprafețe nu prezintă niciun semn de regenerare a arborilor. Prin această acțiune ne propunem identificarea și cartografierea zonelor defrișate și fără capacitate de regenerare în care vom desfășura activitățile de reconstrucție.

A.3

DEZVOLTAREA UNEI PEPINIERE

Scopul acestei acțiuni este de a crea o pepinieră pentru speciile forestiere specifice care au fost reduse drastic ca număr și distribuție datorită practicilor de gestionare a pădurilor din ultimii 100 de ani. Fără replantarea speciilor de paltin de munte, ulm de munte sau tisă, aceste păduri nu se vor regenera la stare naturală. Considerăm că dezvoltarea unei pepiniere ne va permite să aducem în zona speciile specifice și vom grăbi astfel procesul de renaturalizare și refacere a vieții sălbatice.

A.4

INVENTARIEREA ZONELOR AFECTATE DE EROZIUNEA SOLULUI

Defrișările masive și metodele aplicate în exploatarea pădurilor au provocat și continuă să provoace eroziunea solurilor la scară largă, în întreaga zonă a proiectului. Ceea ce afectează solul cel mai tare sunt tractoarele care lasă șanțuri adânci atunci când extrag lemnul tăiat  din pădure. Inventarul zonelor defrișate șia fectate de eroziune ne va permite să orientăm activitățile de reconstrucție către zonele care necesită intervenții rapide de reducere a impactul negativ asupra solurilor, versanților și a cursurilor de apă din aval. O planificare tehnică detaliată și specifică zonei, ne va permite să stopăm eroziunea în cel mai eficient mod posibil.

A.5

EVALUAREA HABITATELOR RIPARIENE ȘI PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR DE RECONSTRUCȚIE CU ACCENT PE HABITATELE FORESTIERE ALUVIONARE (91E0 *)

Obiectivul acestei acțiuni pregătitoare este de a evalua habitatele ripariane de-a lungul cursurilor de apă din zona proiectului, de a identifica și cartografia coridoarelor existente cu Alnus glutinosa, Fraxinus excelsior și Alnus incana (91E0 *). Pe lângă identificarea pădurilor aluvionare intacte care vor constitui ecosisteme de referință, inventarul va evidenția secțiuni de-a lungul râurilor și cursurilor de apă care necesită anumite activități de reconstrucție pentru a restabili integritatea ecologică, precum și pentru a crește biodiversitatea în zona de tranziție dintre mediul terestru și cel acvatic. Este extrem de important să înțeleagem influențele istorice și  antropice care au avut loc asupra râului pentru a stabili zonele cele mai fezabile pentru reconstrucție.

A.6

INVENTAREA ECOSISTEMULUI ACVATIC ȘI PREGĂTIREA PLANULUI DE ACȚIUNI DE RECONSTRUCȚIE

De-a lungul cursurilor de apă aflate în zona proiectului au fost fost construite baraje mici, praguri, diguri și alte structuri cu rolul de a regla dinamica naturală a cursurilor de apă. Acest studiu va identifica acele segmente în care sunt acțiuni de îmbunătățire a condițiilor ecologice pentru fauna locală în conformitate cu măsurile de siguranță ale operatorului centralei electrice. Într-o primă etapă vom evalua starea ecologică a văii superioare Dâmbovița, prin analiza macro-nevertebratelor și a comunitățiilor de pești, componentele cheie pentru starea ecologică  râurilor. Pe baza acestora, vom elabora un plan de acțiune de reconstrucție care va fi prezentat Ministerului Mediului și Pădurilor și Administrației Apelor Române (Apele Române) spre aprobare.

A.7

EXTRAPOLAREA EVALUĂRILOR PĂDURILOR VIRGINE ȘI A ALUVIALE DIN VALEA SUPERIOARĂ A DÂMBOVIȚEI LA ÎNTREGUL SIT NATURA 2000 ROSCI0122 MUNȚII FĂGĂRAȘ

Problemele pe care dorim să le rezolvăm în cadrul acestui proiect LIFE+ se regăsesc și în alte zone ale sitului Natura 2000 și dorim să pregătim terenul pentru aplicarea activităților de conservare și reconstrucție pe tot teritoriul sitului. Administrația sitului Natura 2000 Munții Făgăraș și-a declarat interesul de a extrapola rezultatele acestui proiect pe toata suprafața sitului. Într-un prim pas, sondajele la nivel de sit se vor concentra asupra cartografierii pădurilor virgine existente pentru implementarea măsurilor adecvate de protecție și pecercetarea tuturor cursurilr de apă pentru a arăta unde sunt necesare măsuri de reconstrucție pentru a restabili pădurile aluvionare originale. Mai mult, vom ajuta administratorii sitului să foloseasca experiențele acumulate de noi în timpul acestui proiect.

B.1

ACHIZIȚIA PĂDURILOR NATURALE/VIRGINE

Protejarea pădurilor naturale existente la ora actuală pe valea superoară a Dâmboviței din sitului Natura 2000 Munții Făgăraș este unul dintre obiectivele principale ale proiectului nostru. În ultimele decenii, majoritatea pădurilor din Valea Dâmboviței au fost tăiate și adesea înlocuite cu monoculturi de molid, însă pădurile de la limita superioară de 200 m,  au rămas neatinse ca protecție împotriva avalanșei. Din acest motiv, încă există o linie de păduri virgine de-a lungul celor mai multe văi. Acum, cu procesul de restituire a terenurilor, toate pădurile, inclusiv aceste întinderi virgine, sunt date proprietarilor privați care doresc să le exploateze. Intenționăm să achiziționăm aproximativ 200 ha de păduri care nu au fost niciodată tăiate și unde compoziția naturală a copacilor și structura de vârstă sunt încă intacte, cu scopul de a asigura o protecție completă.

B.2

ACHIZIȚIA PĂDURILOR DEFRIȘATE

După începerea restituirii pădurilor în România, un total de peste 1.500 ha de păduri au fost tăiate la ras în Valea Dâmboviței. Deși legea obligă proprietarii să regenereze pădurea o dată tăiată, acest lucru se întâmplă foarte rar. Mai important este chiar faptul că legea prevede regenerarea, în principiu, prn replantări cu speciile dominante de pădure, concentrându-se exclusiv pe interesele comerciale. Aceasta conduce, și a condus deja în multe dintre pădurile gestionate forestier, la dispariția unor specii de copaci și arbuști valoroși din punct de vedere ecologic. Prin achiziționarea zonelor defrișate, suntem în situația în care putem închide golurile forestiere și de a accelera reconstrucția habitatului prin replantarea cu speciilor originale și autohtone.

B.3

ACHIZIȚIA PĂDURILOR ÎN GESTIONARE FORESTIERĂ

În ultimii 100 de ani, majoritatea pădurilor din Valea Dâmboviței au fost supuse unui management forestier care a dus la o reducere speciilor de arbori valoroși din punct de vedere ecologic, în favoarea speciilor profitabile din punct de vedere comercial. Obiectivul principal al inițiativei noastre este reabilitarea întregii văi și transferarea lentă înapoi într-un habitat natural ne-gestionat forestier. În acest scop, intenționăm să achiziționăm aproximativ 1.000 ha de păduri gestionate forestier care vor face obiectul unor măsuri specifice de management pentru a încuraja și/sau accelera întinerirea naturală astfel încât să obținem o diversificare în  compoziția speciilor.

C.1

RECONSTRUCȚIA ȘANȚURILOR PROVOCATE E TRACTOARE ȘI REFACEREA SOLULUI FORESTIER

Această activitate are scopul de a opri eroziunea solului pe suprafețele defrișate selectate și în unele păduri gestionate forestier și de a permite vegetației să crească pe aceste soluri. Pe baza inventarului zonelor afectate de eroziune (A.4), vom organiza măsuri de control al eroziunii pentru reconstrucția solurilor forestiere degradate. Șanțurtile vor fi umplute cu ramuri, pietriș și pământ până când nivelul original al pădurii a fost atins din nou. Solul aflat de o parte și de alta a șanțurilor va fi impins peste șanțuri pentru a permite recrearea pantei naturale. O dată ce panta inițială a fost obținută, mici tranșee vor permite scrugerea precipitațiilor, în cazul în care solul reconstrit s-ar scufunda în timp.

C.2

PLANTAREA SPECIILOR ORIGINALE DE ARBORI PE SUPRAFEȚELE DEFRIȘATE

Această acțiune vizează replantarea în zonele defrișate a speciilor pe care le-am crescut în pepinierele noastre, astfel încât să aibă loc refacerea ecosistemului forestier inițial. Estimăm că trebuie să replantăm  Fraxinus excelsior, Ulmus glabra, Acer pseudoplatanus, Sorbus aucuparia sau Taxus baccata pe cel puțin 200 ha defrișatei. Plantarea copacilor din pepiniere va începe de îndată ce acestea vor ajunge la o înălțime de cel puțin 30 cm,și ne  așteptăm ca pentru unele specii acest lucru să se întâmple după doi ani. Cel puțin 20.000 de puieți de fag și de brad se pot planta, încă din primul an, din pădurile din apropiere.

C.3

REABILITAREA PĂDURILOR GESTIONATE FORESTIER/RECONSTRUCȚIA ECOSISTEMULUI FORESTIER

Mii de hectare de pădure mixtă din Valea Dâmboviței au fost transformate în culturi dominante de molid în decursul ultimelor decenii, prin gestionarea forestieră  a pădurilor. Reabilitarea pădurilor va spori biodiversitatea și va iniția o tendință de întoarcere către ecosistemele foriginale – păduri de fag Luzulo-Fagetum cu Abies alba și/sau Picea abies sau Picea acidophilos în zona montană și păduri aluvionare cu Alnus glutinosa în zonele ripariene – prin deschiderea cu grijă a unor părți din aceste monoculturi și reintroducerea speciilor indigene de arbori care au fost eliminate prin gestionarea pădurilor. Vom face acest lucru prin crearea a cel puțin cinci „buzunare”/ha, cu un diametru de cca. 15 metri în pădurea de molid  prin tăiere și scoaterea trunchiurilor de molid. Astfel, pădurea de molid va fi întreruptă la fiecare 40-50 de metri, unde vom replanta puieți din speciile dispărute.

C.4

RESTAURAREA GALERIILOR RIPARIENE

Pădurile aluvionare au fost înlocuite în mod artificial cu molidul, specie importata din punct de vedere economic. Atât modificarea regimului de curgere a apei, cât și defrișarea ădurilor ripariere au lăsat bazinul Dâmboviței cu o distribuție simplificată în vegetație ripariană. Măsurile pe care le avem în vedere – inclusiv îndepărtarea speciilor de arbori străini (în principal plantațiile de molid) și regenerarea cu specii specifice, cum ar fi arinul – vizează extinderea și conectarea pădurilor aluvionare. Zonele cu păduri riveane intacte vor servi drept situri de referință și surse pentru semințe și puieți.

C.5

REABILITAREA CURSURILOR DE APĂ

În funcție de rezultatele obținute prin studiului realizat în cadrul activității A.6 (Starea ecosistemului acvatic), vom reconstrui peste 10 km de ecosistem pentru speciile țintă din bazinul Dâmboviței. Din moment ce râurile se întind, acum întrerupte cu baraje, vor deveni permisive din nou pentru toate speciile de pești, lungimea reală neîntreruptă a ecosistemului acvatic va fi de 17,7 km.

D.1

MONITORIZAREA RECONSTRUCȚIEI SOLULUI  DE-A LUNGUL SANȚURILOR FORMATE DE TRACTOARE

Pentru o perioadă de trei ani după efectuarea măsurilor de control al eroziunii, administratorii Fundației Conservation Carpathia vor verifica de două ori pe an (o dată după topirea zăpezii și o dată în august după sfârșitul perioadei furtunilor de vară) aceste suprafețe reconstruite și vor monitoriza re-apariția șanțurilor și creșterea vegetației. Vom verifica adâncimea noii erodări pe șinele tractoarelor anterioare, procentul de vegetației nouă, precum și speciile apărute pe aceste suprafețe. Dacă șanțurile se vor forma din nou, vom repeta activitatea de control al eroziunii.

D.2

MONITORIZAREA REGENERĂRII PĂDURILOR

Pentru a evalua compoziția și structura pădurilor în comparație cu compoziția și structura unei păduri naturale, vom urmări succesul plantării fiecărei specii, creșterea speciilor în diferite locații și supraviețuirea puieților plantați pe zonele defrișate selectate în cadrul activității C.2, timp de cinci ani consecutivi. Pentru a face acest lucru, vom stabili parcele permanente de eșantionare. În plus, vom verifica în fiecare an gradul de reconstrucție a monoculturilor artificiale de molid (C.3).

D.3

MONITORIZAREA GRADULUI DE RECONSTRUCȚIE FORESTIERĂ – SPECII INDICATOR

Îmbunătățirea calității habitatelor în pădurile vizate poate fi măsurată cel mai bine prin prezența speciilor care depind de compoziția specifică a pădurilor, de  maturitatea pădurii și/sau prezența lemnului mort și căzut. Ciocănitorile sunt specii extrem de importante, ele fiind din punct de vedere ecologic, cele mai exigente speciile de păsări rezidente. Ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus) este considerată un indicator al pădurilor naturale de molid, în timp ce Dendrocopos leucotos, ciocănitoarea cu spte alb, necesită păduri de fag sau mixte cu un grad ridicat de naturalitate, diversitate structurală și prezența lemnului mort. Prin urmare, distribuția și densitatea acestor specii vor fi monitorizate pentru a evalua modificările habitatelor. Un al treilea indicator al pădurilor naturale, foioase și mixte, este Ficedula parva, care permite o evaluare a măsurătorilor de îmbunătățire a habitatelor la scară mică.

D.4

MONITORIZAREA SISTEMULUI ACVATIC

Vom monitoriza și analiza urmările activităților de reconstrucție a cursurilor de apă (creșterea abundenței peștilor, dinamica liberă a fluxurilor montane etc.) pentru a evalua avantajele pentru conservarea biodiversității cursurilor de apă montane. Întregul proces va fi monitorizat, pe de o parte, prin sondaje repetate ale vegetației care însoțesc restaurarea galeriilor ripariene și, pe de altă parte, prin monitorizarea speciilor indicatori precum Cottus gobio, Barbus meridionalis, Eudontomyzon mariae, și Bonasa bonasia. Vidra (Lutra lutra), specie indicator al calității generale a sistemului acvatic, va fi monitorizată anual prin numărul de semne de pe teren, cum ar fi depozitele de fecale, rămășițele de hrană și pistele la sfârșitul iernii sau primăvara devreme.

D.5

EVALUAREA IMPACTULUI SOCIO-ECONOMIC

Pentru a evalua impactul economic al activităților noastre asupra comunităților locale, vom evalua mai întâi valoarea economică actuală a zonei (numărul turiștilor, numărul zilelor petrecute în zonă și banii pe care ei îi cheltuiesc). În plus, vom evalua, prin intermediul licențelor de exploatare a lemnului, valoarea lemnului recoltat în zonă și vom evalua contribuția economică pentru zonă și numărul de locuri de muncă pe care această activitate le oferă. Acest lucru ne va da valoarea economică a gestionării actuale a terenurilor. Apoi vom evalua banii cheltuiți local pentru măsuri de restaurare prin proiectul CARPATHIA, dezvoltarea veniturilor din turism și numărul și calitatea locurilor de muncă.

E.1

PRODUCEREA UNUI GHID PRIVIND VIAȚA SĂLBATICĂ CU HARTĂ

Conceptul de restaurare și reabilitare a văii Dâmboviței superioare va fi explicat într-o mică broșură care va fi distribuită vizitatorilor, localnicilor și elevilor. Broșura va conține informații generale despre caracteristicile pădurilor naturale și va descrie în detaliu habitatele și speciile cheie ale zonei, precum și motivele și rezultatele așteptate ale activităților noastre de reconstrucție a ecosistemelor forestiere. În plus, va conține o hartă topografică, inclusiv traseele marcate deja, existente în zonă și facilitățile turistice care se învecinează cu situl Natura 2000. Broșura va fi produsă în versiuni pentru copii și adulți.

E.2

ATELIERE DE LUCRU, VIZITE CU GHID ȘI CONFERINȚE

De-a lungul perioadei de implementare a proiectului, vom invita persoane din diferite grupuri-țintă să participe la ateliere tematice (de ex. turismul în aer liber) sau vizite în zona de proiect pentru a discuta problemele de conservare specifice fiecărui sit și posibilele soluții. De asemenea, vom prezenta proiectul în afara României pentru a crește gradul de conștientizare al acestei inițiative de conservare.

E.3

PANOURI DE INFORMARE

Prin instalarea panourilor de informare în locații strategice intenționăm să facem oamenii – vizitatorii, precum și populația locală – conștienți de existența, valorile biodiversității și unicitatea zonei desemnate. De asemenea, vom informa despre obiectivele și rezultatele așteptate ale măsurătorilor efectuate în cadrul proiectului LIFE.

E.4

PAGINA WEB

Informarea publicului interesat va fi susținută de o secțiune adresată proiectului LIFE în pagina web CARPATHIA care include obiective, măsurători, progrese și rezultate ale proiectului LIFE în limba engleză și în limba română. Informațiile vor fi actualizate în mod continuu în funcție de progresul proiectului.

E.5

RAPORTUL LAYMAN

Până la sfârșitul proiectului vom elabora un raport Layman pentru publicul larg care va cuprinde toate informațiile despre proiect, respectiv obiectivele, acțiunile și rezultatele proiectului LIFE. Raportul va fi de 5-10 pagini, va fi produs în limba engleză și în limba română și va fi disponibil în format electronic și pe suport hârtie.

F.1

MANAGEMENTUL PROIECTULUI ȘI COORDONAREA GENERALĂ A PROIECTULUI

Managementul general al proiectelor este realizat de Fundația Conservation Carpathia. Acesta include planificarea, selectarea personalului, selecția echipamentului și a materialelor, selectarea serviciilor externe, executarea acțiunilor pregătitoare, implementarea acțiunilor de conservare, administrarea financiară și raportarea. Întrucât această propunere de proiect LIFE + vizează una dintre activitățile-cheie ale Fundației, personalul de bază va fi responsabil pentru gestionarea și implementarea acestui proiect.

F.2

RELAȚIA CU ALTE PROIECTE

Intenționăm să extindem experiența FCC prin contacte suplimentare cu alte proiecte LIFE Natura care au lucrat sau lucrează în prezent pe probleme similare ca și noi. Schimbul de experiență cu alți specialiști sau proiecte similare poate ajuta la optimizarea rezultatelor proiectului, iar greșelile pot fi evitate. Se va concentra pe echipa proiectului, dar include și o excursie pentru colegii subordonați, pentru a experimenta lucrările de restaurare și monitorizarea activităților din alte zone de conservare.

F.3

AUDITUL PROIECTULUI

Bilanțurile și administrarea financiară vor fi verificate de un auditor autorizat. Fundatia Conservation Carpathia a efectuat audituri financiare de la bun început și este familiarizată cu procedura de audit. Auditorul va fi contractat în continuare pentru a controla respectarea reglementărilor standard LIFE+ și a dispozițiilor comune.

F.4

PLANUL DE CONSERVARE AFTER-LIFE

Un plan de conservare după terminarea proiectului LIFE este necesar pentru a asigura continuitatea acelor acțiuni de conservare care trebuiesc continuate și pentru a demonstra gestionarea pe termen lung a habitatelor și speciilor țintă. Vom pregăti un document separat, în care vor fi descrise activitățile de reconstrucție și monitorizare care trebuie să fie desfășurate sau extinse pe o suprafață mai mare, împreună cu un plan de acțiune și cerințe de personal. Planul de conservare va fi elaborat în limba engleză și în limba română și va fi depus împreună cu raportul final.

REZULTATE

1

Protecția completă a 200 ha de păduri virgine și cvasi-virgine din pădurile Dâmbovița și Lerești.

2

Stoparea eroziunii pe și de-a lungul a cel puțin 10 km de șanțuri formate de tractoare și creșterea vegetației.

3

Reconstrucția zonelor defrișate pe o suprafață de până la 200 ha cu specii de arbori specifici.

4

Conversia a cel puțin 400 de hectare de monoculturi de molid în păduri naturale cu specii de foioase și lemne moarte.

5

Reconstrucția a cel puțin 100 ha de păduri aluvionare Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (* 91E0) în Valea Dâmbovitei.

6

Migrațiune neîntreruptă pentru pești pe cel puțin 17 km de curs de apă deasupra lacului Pecineagu.

7

Program de monitorizare care evaluează eficacitatea acțiunilor de reconstrucție realizate.

8

Nivel crescut de informare și sprijin din partea populației locale, a vizitatorilor și a factorilor de decizie.

FINANȚARE

Structura de finanțare a proiectului LIFE11/NAT/RO/823:

Comisia Europeană: 2,917,624 € (50%)
FCC și partenerii de proiect: 2,917,624 € (50%)

DOCUMENTE

A.1 Inventarierea pădurilor virgine EN (3 MB)
Download

A.4 Inventarul zonelor cu eroziune și plan de restaurare RO (5 MB)
Download

A.5 Evaluarea galeriilor ripariene EN (2 MB)
Download

A.5 Evaluarea habitatelor ripariene – raport final RO (9 MB)
Download

A.6 Inventarierea ecosistemelor acvatice – raport final EN (6 MB)
Download

C.3 Manual pentru conversia monoculturilor de molid RO-EN (11 MB)
Download

D.3 Raport final monitorizare specii de păsări indicator 2017 EN (3 MB)
Download

D.4 Raport cumulativ monitorizare faună piscicolă 2015–2017 RO (2 MB)
Download

D.5 Raport socio-economic EN (2 MB)
Download

E.2 Manual conectivitate râuri (1 MB)
Download

Plan de conservare After-LIFE EN (1 MB)
Download

Plan de conservare After-LIFE RO (1 MB)
Download

Raport final 2018 EN (5 MB)
Download

Raport Layman EN (5 MB)
Download

Raport Layman RO (5 MB)
Download

Hartă pentru ghidul de natură sălbatică RO (3 MB)
Download

Ghid pentru natura sălbatică – versiunea pentru adulți RO (25 MB)
Download

Conținutul acestui site web nu reprezintă poziția oficială a Comisiei Europene.
Pentru informații oficiale despre programul LIFE, vizitați ec.europa.eu.